Friday, November 28, 2008

BECKY - o catelusa beige

Costin Anton m-a anuntat de dimineata in masina ca o sa isi ia el un caine la 20 de ani. Vezi Doamne, toata lumea are un animalut si ei nu. M-am uitat in ochii lui Costin Anton. Un pusti simpatic de 8 ani si ceva. Baiatul meu cel mare. Si am vazut-o pe Gabi cea mica.
M-am vazut pe mine, mica, dorindu-mi cu ardoare un caine.
Asa ca ma duc sa o iau pe Becky de la veterinar.
Actiuni noi dupa modele noi. Nu imi pasa de covorul meu cel grena. Am cumparat Vanish!
Enjoy your weekend.

Tu si Eu


Tu erai in mine

iar Eu

te purtam in trupul meu

pretutindeni.

Ma miscam in tine,

ma iubeam in tine

in care ma vedeam

ca intr-o oglinda curata

si adevarata

in care puteam sa nu intreb

cine e cea mai frumoasa din tara

pentru ca oricum nu conta

pentru ca aveam frumusetea mea

de femeie simpla si uneori urata

alteori frumoasa si trista,

alteori invaluita in ganduri.

Ma iubeam in tine si ma vedeam

in irisul atat de cald al ochilor tai

profunzi de iubire

intrebatori in asteptare

intr-o iubire care ma doare.

Eu te port in mine

cu eleganta cu care porti

o rochie de vara cu cirese

coapte

sau cu adierea vantului

care iti ravaseste parul

intr-o noapte instelata

de iarna.




Thursday, November 27, 2008

Rubi nu mai este


Rubi, testoasa noastra, a murit azi noapte. Nu stiu de ce. El a murit, eu nu am dormit deloc. Nu am dormit pentru ca m-a impresionat ca a murit si nu stiu de ce. Apoi nu am dormit pentru ca nu stiam cum sa le dau vestea copiilor mei. Vestea ca le-a murit un prieten drag. In final le-am zis de dimineata. Nu au crezut, s-au dus sa il reanimeze, sa il frece cu periuta de dinti pe spate, doar doar o misca vesel, ca in fiecare dimineata. Rubi nu mai este. Poate ca Rubi era un simbol, pentru mine. Ma invatase ca, daca nu imi convine ceva, sa ma ascund in carapacea mea. Dar de ieri am hotarat ca nu mai vreau carapacea. Vreau sa comunic, sa ma exprim, sa exist, sa fiu. Eu insami. Intotdeauna.


Rubi, te iubesc si nu am sa te uit, broscuta buna.

Tuesday, November 25, 2008

Noiembrie tarzii


Te iubeam

in secretul fiintei mele

adanci.

Si nu prea stiam cum sa ti-o spun

pentru ca direct nu prea mergea

Si atunci ti-am spus-o in culorile

Toamnei

verge, galben, rosu, grena,

in ceasca mea aburinda cu cafea,

in zborul porumbeilor din parc,

in surasul copilului ce se joaca in tarc,

in lacrimle mele din noapte

in zambetele mele din zi,

in aceste cateva versuri de noiembrie

Tarzii...

Miros de verde


Iarba verde miroase a crud,

A uimire, dorire de mugur ud,

Iarba verde miroase a mine,

A sinele meu ce se schimba in bine
Iarba verde miroase a tine,

Si firul sau crud ne defineste pe noi,

Inlantuindu-ne alene pe poteci straine,

In valuri de aur, iubire eterna si ploi.

Friday, November 21, 2008

Cactusi


Visasem ca imi daruisei cactusi.

Fusese o noapte agitata

Intre extazul iubirii tale

Si agonia indiferentei pe care o abordezi

Mereu.

Ma suparasem ca imi daruisei

Doar cactusi.

La prima vedere sfidatori, respingatori,

In mantia lor verde, insipida.

Apoi, brusc mi-am amintit un lucru:

Anume ca ei, cactusii, fac cele mai frumoase flori

Din cate exista

Intrecandu-se pe ei insisi.

Mai am timp


Mai am de stat

Timp de o aripa,

O soapta, clipita,

Mai am timp

Pentru un val de mare

Matase azurie pe pielea-mi cafenie,

Calda, dogorita de soare,

Cu gust de cireasa amara,

Mai am timp de stat cat

Pentru o sarutare fugara

Pe obrazul tau atat de alb,

precum Pegasus cel inspumat

Mai am timp de o imbratisare

Proaspata, asemeni campiei cu flori

Pe care calci cu talpile-ti batatorite

de drum dimineata,

Prin fum, ceata, de pietrele colturoase

strivite,

Mai am vointa sa te iubesc

Pana la moarte si dincolo,

Chiar de uneori ma indoiesc,

De mine, de tine, de timp,

De an, de anotimp.

Tuesday, November 18, 2008

prima mea icoana pe sticla-Maica Domnului cu Pruncul


M Tot mergand cu copiii la cercul de icoane pe sticla, m-a furat frumusetea acestei indeletniciri si mi-am dorit sa invat si eu sa pictez. Am ales Maica Domnului cu Pruncul si cred ca tot pictand am pus foarte mult din mine. La final, cand m-am uitat, am regasit in icoana cateva trasaturi dine mine: cred ca am pus un pic de tristete, un pic de ingrijorare materna, un pic de resemnare si multa iubire. Nu stiu daca am reusit sa fac ceva frumos sau mai putin frumos, cert este ca am pictat cu multa grija si iubire. Ma gandesc ca ar trebui sa pictez aceeasi icoana iar si iar la intervale de timp ca sa ma descopar. Oarecum.
O zi frumoasa!

Thursday, November 6, 2008

Cizmele Ameliei sau Don't Assume, Communicate


Ieri seara am dat de pomana in greseala cizmele Ameliei. Erau nou-noute, din piele, foarte elegante. Cum asa? Asa bine. Am presupus. Presupunerea duce la eroare. O prietena buna mi-a adus niste haine ca sa le dau la biserica si incaltaminte. Amelia si-a pus sacosa cu cizme langa sacosele Mihaelei. Am stat si m-am tot mirat cum de Mihaela isi da asa cizme bune, poate ca nu mai putea merge pe ele. Poate ca au fost ale mamei ei si o doare sa isi aminteasca de ea. Am facut tot felul de scenarii si in final ... le-am dat. Cu usurinta, impreuna cu celelalte sacose. Acum ce voi face? Nu stiu. Ii voi cumpara Ameliei niste cizme noi. De recuperat, nu mai am de unde. Inca o data mi s-a demonstrat cat de importanta este comunicarea corecta.


Tuesday, November 4, 2008

A Child is a Joy


A child is a Joy,

Joy, dreaming and Peace,

Peace coming from the song of the Earth,

Around the Universe.

A child is a flower,

The flower of our Innocence

Wondering about our hearts

As long as we live.

A child is a dew drop, the color

Of the rising sun, shiny and bright,

The hug of his Mother

Keeping him tight.

A child is a Prayer

Whispered with Faith

A child is the essence

Of God's loving presence.