armonie

Atunci cand suntem raniti, avem discrepante in interiorul nostru. Nu ne mai identificam cu ceea ce credem si cu ceea ce suntem. Armonia interioara este distrusa. Ma gandeam azi de ce. Pai e simplu, pentru ca atunci cand suntem raniti si suferim dupa ceva, cautam surogat, inlocuitor pentru acel ceva. Care evident ca nu ne satisface, deoarece nu este autentic. Dupa divort, vrei partener pentru ca nu poti suporta singuratatea, dupa o suferinta, vrei sa fii inconjurat de prieteni si compatimit pentru ca nu iti poti accepta starea. Uite ca oamenii au nevoie sa stea si singuri, sa isi tamaduiasca ranile, sa fie pregatiti pentru un nou start. Oamenilor le e teama de ei insisi. Cum sa faca liniste in ei, cand le este teama de cele ce ar putea starni? Cum sa isi recunoasca temerile, cand ar putea fi raniti? Si ne inconjuram de lume si facem zgomot cand de fapt ar trebui sa stam sa ne auzim dorintele, visele, tendintele... Ne inselam si apoi suferim de propria inselare, de care evident, de vina trebuie sa fie altul. Mai bine sa avem curajul sa fim verticali, sa ne asumam cine suntem si ce dorim, visele, nazuintele, proiectele, virtutile, defectele...Sa rasunam armonios pe strunele sufletului nostru.