Construim si daramam

Ma intreba deunazi o prietena ce mai e prin interiorul si exteriorul meu. Ce intrebare provocatoare...nu as putea spune, in interiorul meu este pace, lumina, culoare amalgamate cu durere, speranta, amintire, provocate si de evenimentul de azi. Asteptat. In interiorul casei mele, papagalii strica un cuib din paie pe care l-am cumparat pentru ei. Sistematic, fir cu fir. In exteriorul casei mele, doi porumbei, despre care am mai scris, isi construiesc o casuta. Fir cu fir. Azi am primit citatie de la tatal copiilor mei pentru partaj. Daramam sistematic, pas cu pas. Nu stiu ce voi construi, nadajduiesc ca ceva mai frumos si mai trainic.Imi doresc o casa cu un interior placut, taranesc, in care sai imi gasesc linistea. Impreuna cu baietii mei cei grozavi. Nu stiu ce voi face, unde ma voi duce, de voi avea bani sau nu, important este ca suntem impreuna. Impreuna e un cuvant tare magic. Impreuna putem face de toate, ne putem bucura, putem zambi, putem plange cat vrem, caci ne avem unii pe altii, putem construi castele, apoi le putem darama pentru a face altele si mai si...putem construi si darama relatii pentru a le relua mai frumoase si mai bune...impreuna suntem mai buni. Si pentru ca a fost o zi grea si trista pentru mine, dar o zi care trebuia sa vina, cuvintele sunt de prisos. Prefer o culoare apoasa pentru ca amaraciunea sa se dizolve.